Daca dai gasca inapoi ramai doar cu pacatul, pe care ti-l absolvi cum stii tu. Il refulezi, te duci la duhovnic sau il lasi acolo pe constiinta.
Apoi ajungem la partea cea mai placuta: cand ne aducem aminte.
Cel (cea) căruia (căreia) i s-a furat gasca: -Mai stii cand mi-ai furat gasca? Pe care eu am mancat-o? Adica eu vorbesc cu tine, care esti animal, iar pe gasca, care e tot animal, o mananc? Sau nu se mentioneaza totusi ce se intampla cu gasca. Ar fi o chestie aici totusi. Cumva legea si constiinta s-ar aplica pentru cei puternici. Zic si eu.
Vulpea: -Da, mi-aduc aminte! Crescuta la tara, faceam ce-mi venea. De-atunci m-am mai civilizat si eu. Fac ce vreau, nu ce-mi vine. Cum zicea si Schopenhauer, nu poti sa vrei sa-ti vina ... sau sa nu-ti vina ... „Der Mensch kann zwar tun was er will, aber er kann nicht wollen, was er will."
